Cea de a șasea ediție a evenimentului anual „Smart Cities of Romania“ a prilejuit o punere în dezbatere a strategiilor guvernamentale și modelelor de bune practici aplicate deja de administrațiile locale.
Organizat într-un format digital interactiv, adaptat condițiilor impuse de pandemia de COVID 19, evenimentul a permis audienței să interacționeze direct cu participanții pe subiecte de actualitate, precum transformare digitală a sistemului public, valorificarea datelor geo-spațiale cu ajutorul inteligenței artificiale, eficiența energetică a clădirilor și soluțiile de transport nepoluante.
Printre invitații Smart Cities of România s-a aflat, în premieră anul acesta, primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, care a prezentat modalitățile concrete de digitalizare pe care le-a pus deja în aplicare: „Directiile noastre în primărie sunt foarte clare: plata online a tuturor taxelor și impozitelor – în prezent se realizează în proporție de 75% și sperăm ca anul viitor să ajungem la 100% –; emiterea online a tuturor avizelor și autorizațiilor, la momentul actual o realizăm în proporție de 60% dar creștem rapid procentul, și reducerea consumului de hârtie. Totodată, începând de la 1 noiembrie, 524 de funcționari ai primăriei cu atribuții în relația cu publicul pot să realiză audiențe online audio-video cu cetățenii de ale căror dosare se ocupă.“
O abordare pragmatică a avut și vicepreședintele Autorităƫii pentru Digitalizarea României (ADR), Octavian Oprea, care a argumentat importanța interoperabilității în digitizarea administrației publice și dezvoltarea unor strategii Smart City sustenabile: „Administrațiile locale au nevoie de a implementa o guvernare bazată pe date, însă pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie ca instituțiile publice locale să nu se mai creadă stăpânii datelor pe care le gestionează.“ Oprea a exemplificat avantajele procesului de interoperabilizare a bazelor de date inițiat de ADR prin digitalizarea fluxului de înmatriculări a autoturismelor, inițiativă ce va beneficia în curând și de suport juridic printr-un HG care reglementează identificarea electronică la distanță.
Tot despre autoturisme a vorbit și Mircea Fechet, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), care a anunțat că, anul acesta numărul mașinilor electrice rezervate a depășit volumul total vândut până acum prin programul „Rabla+“. Din acest motiv, MMAP a suplimentat bugetul programului la 200 de milioane și va investi susținut în dezvoltarea infrastructurii de încărcare, program care a fost prelungit.
Și subiectul transportului pe bază de hidrogen a fost abordat în cadrul „Smart Cities of România 2020“, László Borbely, consilier al primului-ministru și coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, dezvăluind că două mari companii din Austria și Germania și-au manifestat interesul de a investi în acest domeniu în România. Partea română a fost reprezentată de dr. Ioan Iordache, bussiness director la IND TCI ICSI Râmnicu Vâlcea, care a prezentat capacitățile de producție existente la momentul actual la nivel local.
Ca în fiecare an, evenimentul „Smart Cities of Romania“ a reunit o largă diversitate tematică, cu abordări variate. Astfel în timp ce Dragoș Preda, secretar de Stat la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicaƫiilor, a prezentat necesitatea unei Legi a Metropolelor, Jozsef Kuszalik, CEO Micro Mapper, a argumentat nevoia administrației publice locale de unelte digitale simple și eficiente care să asigure îmbunătățirea calității serviciilor furnizate cetățenilor. La rândul sau, Marian Florea, președintele Asociației Administratorilor Publici din România, a evidențiat necesitatea sprijiniirii administrațiilor locale în adaptarea strategiilor „smart“ la cerințele și nevoile specifice comunităților pe care le administrează.
„Pentru multă lume Smart City este asociat cu tehnologii IoT, iluminat inteligent sau cu vehiculele autonome. Dar simpla aplicare a acestor tehnologii nu este suficientă dacă ne dorim ca orașele inteligente să creeze valoare reală pentru locuitorii săi și pentru mediu. De aceea, tematica de anul acesta a Smart Cities of România a adus în prim-plan dezvoltarea sustenabilă a comunităților prin utilizarea tehnologiilor emergenere aplicabile, fără a omite impactul prezent și viitor al pandemiei“, a concluzionat Stelian Arion, președintele Smart Cities of România Cluster, entitate înființată de Asociația Română pentru Tehnică de Securitate, Intelligent Transport Systems România, Consiliul Naƫional Român al Consiliului Mondial al Energiei și ITS Events Management. Spre deosebire de alte inițiative similare, SCoR Cluster funcționează ca o platformă de inovare și standardizare, reunind mediul de business, cel al administratiei publice și cercetarea, oferind astfel oportunități participative de dezvoltare inovatoare în domeniul orașelor și comunităților inteligențe.
Smart Cities of România 2020 a avut o audiență online de peste 700 participanti, iar SCOR Cluster mulțumește pe această cale tuturor participanților, precum și partenerilor evenimentului şi nu ȋn ultimul rând sponsorilor: Global Technical Group, Micro Mapper, SIEMENS.